VERACITATE

VERACITATE

VERACITATE

VERACITÁTE s. f. (Livr.) Veridicitate. – Din fr. véracité, lat. veracitas, -atis.
VERACITÁTE f. livr. 1) Caracter veridic; veridicitate; autenticitate. Veracitatea unei mărturii. 2) Caracter fidel; fidelitate. A relata cu veracitate. [G.-D. veracității] /fr. veracité
VERACITÁTE s.f. (Liv.) Caracterul a ceea ce este adevărat, conform cu realitatea. [Cf. fr. véracité, lat. veracitas].
VERACITÁTE s. f. veridicitate. ( fr. véracité, lat. veracitas)
VERACITÁTE s. v. adevăr, realitate, veridicitate.
veracitáte s. f., g.-d. art. veracității