VATĂ

VATĂ

VÁTĂ s. f. Material format din fibre elastice de bumbac scurte și subțiri care se întrepătrund și formează o masă compactă albă, folosit pentru pansamente, în diferite procese tehnice etc. ◊ Vată de hârtie = produs similar vatei obținut din celuloza de lemn, care se întrebuințează în medicină, în locul vatei de bumbac, sau la ambalaj. Vată de zahăr = produs alimentar dulce, pufos, asemănător cu vata, care se obține, prin centrifugare, dintr-o soluție de zahăr; se vinde în comerț înfășurat pe bețișoare de lemn. Vată de zgură = material obținut din zgura topită, lăsată să curgă încet în apă, întrebuințat ca izolant termic și acustic. Vată de sticlă = masă de fibre scurte de sticlă împâslite, întrebuințată ca izolant termic și acustic. – Din germ. Watte.
VÁTĂ f. Material de culoare albă, moale, obținut din fibre de bumbac, având diferite întrebuințări (în medicină, în tehnică). ◊ ~ minerală material obținut din fibre de sticlă, de zgură, de cuarț, folosit ca izolant termic și acustic. ~ de zahăr (sau dulce) produs de cofetărie (de diferite culori), asemănător cu vata, obținut prin centrifugare din soluție de zahăr. ~ de sticlă masă de fibre scurte de sticlă împâslite, întrebuințată ca izolant termic și acustic sau ca filtru pentru lichidele corosive. Are ~ în urechi se spune despre o persoană care aude rău. /germ. Watte
vátă s. f., g.-d. art. vátei
VÁTĂ s. (pop.) bumbac, (reg.) scamă, (Ban. și Transilv.) pămucă. (Își pune ~ în urechi.)
vátă s. f. – Material făcut din fibre scurte de bumbac. Germ. Watte (Cihac, II, 451; Borcea 217; Tiktin), cf. pol. wata, bg., sb., cr., rus. vata, it. ovatta, fr. ouate, sp. guata. – Der. vătui, vb. (a bumbăci, a capitona); vătuit, adj. (plușat); vătuială, s. f. (înfoiere, afînare).
vátă s. f., g.-d. art. vátei