VÂSLÍ, vâslesc, vb. IV. Intranz. A mânui vâslele¹ în apă, făcând să înainteze o ambarcație. – Din vâslă¹. Cf. bg. veslja, scr. vesliti.
vâslí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vâslésc, imperf. 3 sg. vâsleá; conj. prez. 3 să vâsleáscă
VÂSLÍ vb. a lopăta, (rar) a canota, a rama, (reg.) a luntri. (A ~ pe lac.)
vâslí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vâslésc, imperf. 3 sg. vâsleá; conj. prez. 3 sg. și pl. vâsleáscă
A VâSLÍ ~ésc intranz. A trage la vâsle (făcând să înainteze o ambarcație); a lopăta /Din vâslă