VARIABILITÁTE, variabilități, s. f. Însușirea unui lucru, a unui fenomen etc. de a varia, de a lua forme și aspecte diferite. ♦ Spec. (Biol.) Proprietate a ființelor vii de a-și schimba, sub influența mediului și a eredității, însușirile morfologice, fiziologice, biochimice etc. ♦ Spec. (Mat.) Proprietate pe care o are o cantitate, o mărime sau o funcție algebrică de a lua succesiv o infinitate de valori diferite. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. variabilite.
VARIABILITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este variabil. ♦ (Biol.) Procesul schimbării diferitelor caractere morfologice și fiziologice ale organismelor vii, constituind devieri de la tipul speciei. ♦ (Mat.) Proprietate a unei cantități sau funcții algebrice de a lua succesiv o infinitate de valori diferite. ♦ (Gram.) Însușire a unui cuvânt de a prezenta forme diferite. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. variabilité].
VARIABILITÁTE s. f. 1. însușirea a ceea ce este variabil (1). 2. capacitate a organismelor vii de a-și modifica caracterele morfofiziologice în cursul evoluției ca rezultat al adaptării la mediu. 3. (mat.) proprietate a unei cantități sau funcții algebrice de a lua succesiv o infinitate de valori diferite. 4. însușire a unui cuvânt de a prezenta forme diferite. ( fr. variabilité)
variabilitáte (-ri-a-) s. f., g.-d. art. variabilitắții; pl. variabilitắți
VARIABILITÁTE s. v. instabilitate.
Variabilitate ≠ invariabilitate, stabilitate
variabilitáte s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. variabilității; pl. variabilități
VARIABILITÁTE ~ăți f. 1) Caracter variabil. ~atea gusturilor. ~atea unei funcții. 2) biol. Proprietate a organismelor vii de a-și modifica caracteristicile morfologice sau fiziologice sub acțiunea unor factori interni sau externi. 3) lingv. Proprietate a unei unități lingvistice de a prezenta mai multe forme de manifestare. /fr. variabilité