VAPÓR, vapoare, s. n. Navă pusă în mișcare de un motor propriu. – Din ngr. vapori.
VAPÓR s.m. (De obicei la pl.) Substanță aflată în stare gazoasă când temperatura e sub temperatura critică; abur. ◊ Cal-vapor = cal-putere. [ fr. vapeur, lat. vapor].
VAPÓR s.n. Navă pusă în mișcare de un motor (cu abur). [ ngr. vapori].
vapór (navă) s. n., pl. vapoáre
VAPÓR s. (MAR.) navă, vas, (rar) bastiment. (~ de mare tonaj.)
vapór (-óri), s. m. – 1. Gaz, abur. – 2. (S. n.) Vapor, barcă. – Mr. pampore. It. vapore, fr. vapeur; mr., din ngr. παμπόρι. – Der. vaporiza, vb. (a se evapora); vaporizator, s. n. (aparat care produce vapori); vaporos, adj. (diafan, străveziu).
vapór (navă) s. n., pl. vapoáre
vapór (substanță) s. m., pl. vapóri
VAPÓR ~oáre n. Navă propulsată de un motor, care efectuează transportul maritim. /it. vapore, lat. vapor, fr, vapeur