VĂPÁIȚĂ, văpáițe, s. f. 1. (Pop.) Opaiț. 2. Făclie de lemn sau de rășină cu care se sperie noaptea peștii, pentru a-i face să fugă spre uneltele de pescuit; văpaie (2). [Pr.: -pa-i-. – Var.: vopáiță s. f.] – Contaminare între văpaie și opaiț(ă).
văpáiță (reg.) (-pa-i-) s. f., g.-d. art. văpáiței; pl. văpáițe
VĂPÁIȚĂ s. v. fachie, opaiț.
văpáiță s. f. (sil. -pa-i-), g.-d. art. văpáiței; pl. văpáițe