VÂNĂTÁIE, vânătăi, s. f. Pată vânătă care apare pe corp în urma unei lovituri; echimoză, vinețeală. – Vânăt + suf. -aie.
vânătáie s. f., art. vânătáia, g.-d. art. vânătắii; pl. vânătắi
VÂNĂTÁIE s. (MED.) echimoză, vinețeală, (înv.) vânătare. (Are o ~ la ochi.)
vânătáie s. f., art. vânătáia, g.-d. art. vânătăii; pl. vânătăi
VâNĂTÁIE ~ăi f. Pată vânătă ce apare pe corp în urma unei lovituri; echimoză. [G.-D. vânătăii] /vânăt + suf. ~aie