VÂLVORÁ, pers. 3 vâlvorează, vb. I. Intranz. (Rar; despre foc) A arde cu flăcări mari, a scoate vâlvătăi. – Din vâlvoare.
vâlvorá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. vâlvoreáză
vâlvorá vb., ind. prez. 3 sg. vâlvoreáză