VALVÂRTÉJ, (1) valvârtejuri, s. n., (2) adv. 1. S. n. Volbură, vâltoare, bulboană. ◊ Loc. adv. În valvârtej = în spirală, rotocol. ♦ Fig. Învălmășeală, dezordine. 2.Adv. Vijelios, repede, în iureș. ♦ Fig. Cu înfrigurare, în mare agitație. ♦ În dezordine; claie peste grămadă; buluc. – Val1 + vârtej.
valvârtéj1 adv.
valvârtéj2 s. n., pl. valvârtéjuri
VALVÂRTÉJ s., adv. 1. s. v. bulboană. 2. adv. furtunos, vijelios. (Oștile veneau ~.) 3. adv. buluc, droaie, gloată, grămadă. (Se repezeau ~ la el.)
valvârtéj adv.
valvârtéj s. n., pl. valvârtéjuri