VĂLURÍRE, văluriri, s. f. Formare de ondulații pe suprafața părții carosabile a unei șosele. – Din valuri (pl. lui val1).
văluríre s. f., g.-d. art. vălurírii; pl. văluríri
văluríre s. f., g.-d. art. vălurírii; pl. văluríri