VĂLȚUITOR

VĂLȚUITOR

VĂLȚUITOR

VĂLȚUITÓR, -OÁRE, vălțuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la valț1. [Pr.: -țu-i-] – Vălțui + suf. -tor.
vălțuitór (-țu-i-) s. m., pl. vălțuitóri
VĂLȚUITÓR s. v. valsator.
vălțuitór s. m. (sil. -țu-i-), pl. vălțuitóri
VĂLȚUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre ) m. și f. Muncitor specializat în operații de vălțuire. /a vălțui + suf. ~tor
vălțuitoáre s. f. (sil. -țu-i-), g.-d. art. vălțuitoárei; pl. vălțuitoáre