VAGÁNT, vaganți, s. m. Poet medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard. – Din fr. vagant.
VAGÁNT, -Ă adj. (Liv.) Care umblă din loc în loc; rătăcitor, nestatornic, fără domiciliu. [Cf. germ. vagant, lat. vagans].
VAGÁNT s. m. poet medieval de limbă latină, rătăcitor, nestatornic. ( fr. vagant)
vagánt adj. m., pl. vagánți; f. sg. vagántă, pl. vagánte