VĂCUȘOÁRĂ, văcușoare, s. f. Văcuță. – Vacă + suf. -ușoară.
văcușoáră (pop.) s. f., g.-d. art. văcușoárei; pl. văcușoáre
VĂCUȘOÁRĂ s. v. văcuță.
văcușoáră s. f., g.-d. art. văcușoárei; pl. văcușoáre