VĂCSUITÓR, -OÁRE, văcsuitori, -oare, s. m. și f. Lustragiu. [Pr.: -su-i-] – Văcsui + suf. -tor.
văcsuitór (-su-i-) s. m., pl. văcsuitóri
VĂCSUITÓR s. v. lustragiu.
văcsuitór s. m., pl. văcsuitóri
VĂCSUITÓR ~i m. Persoană care se ocupă cu văcsuirea încălțămintei; lustragiu. /a văcsui + suf. ~tor
văcsuitoáre (-su-i-) s. f., g.-d. art. văcsuitoárei; pl. văcsuitoáre
văcsuitoáre s. f., g.-d. art. văcsuitoárei; pl. văcsuitoáre