VACCINÁRE, vaccinări, s. f. Acțiunea de a vaccina; vaccinație. – V. vaccina.
VACCINÁRE s.f. Acțiunea de a vaccina și rezultatul ei; inoculare; vaccinație. [ vaccina].
vaccináre s. f., g.-d. art. vaccinắrii; pl. vaccinắri
VACCINÁRE s. (MED.) inoculare, inoculație, (pop.) altoire, (reg.) posăială, (înv.) posăire.
vaccináre s. f., g.-d. art. vaccinării; pl. vaccinări
VACCINÁ, vaccinez, vb. I. Tranz. A administra cuiva un vaccin. – Din fr. vacciner.
VACCINÁ vb. I. tr. A inocula, a administra cuiva un vaccin. [ fr. vacciner].
VACCINÁ vb. tr. a inocula un vaccin. ( fr. vacciner)
vacciná (a ~) vb., ind. prez. 3 vaccineáză
VACCINÁ vb. (MED.) a inocula, (pop.) a altoi, (înv. și reg.) a posăi.
vacciná vb., ind. prez. 1 sg. vaccinéz, 3 sg. și pl. vaccineáză