VĂCĂREÁSĂ, văcărese, s. f. Văcăriță. – Văcar + suf. -easă.
văcăreásă s. f., g.-d. art. văcărései; pl. văcărése
VĂCĂREÁSĂ s. văcăriță. (~ păzește vacile.)
văcăreásă s. f., g.-d. art. văcărései; pl. văcărése
VĂCĂREÁSĂ ~ése f. 1) Femeie care paște și îngrijește vacile. 2) Soție a văcarului. /văcar + suf. ~easă