UZURPATÓR, -OÁRE, uzurpători, -oare, s. m. și f. Persoană care uzurpă, care își însușește în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc. – Din fr. usurpateur, lat. usurpator.
UZURPATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care în mod ilegal a acaparat puterea sau și-a însușit drepturile altuia. [Cf. fr. usurpateur, lat. usurpator].
UZURPATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care săvârșește o uzurpare. ( fr. usurpateur, lat. usurpator)
uzurpatór s. m., pl. uzurpatóri
UZURPATÓR ~i m. Persoană care uzurpă (un drept, puterea de stat etc.). /fr. usurpateur, lat. usurpator
uzurpatoáre s. f., g.-d. art. uzurpatoárei; pl. uzurpatoáre