USCĂTÓR, -OÁRE, uscători, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care usucă, care zvântă. 2. S. n. Aparat, mașină sau instalație care servește la uscarea artificială a unor materiale. 3. S. f. Uscătorie. – Usca + suf. -ător.
uscătór adj. m., pl. uscătóri; f. sg. și pl. uscătoáre
uscătór (aparat) s. n., pl. uscătoáre
USCĂTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care usucă; care zvântă. /a usca + suf. ~tor
USCĂTÓR2 ~oáre n. Aparat, mașină sau instalație pentru uscare. ~ cu foc. /a usca + suf. ~tor