URSUZÉNIE s. f. (Rar) Atitudine morocănoasă, posacă, neprietenoasă; comportare de om ursuz; ursuzlâc. – Ursuz + suf. -enie.
URSUZÉNIE s. v. morocăneală.
ursuzénie s. f. (sil. -ni-e), art. ursuzénia (sil. -ni-a), g.-d. ursuzénii, art. ursuzéniei