URSULÉȚ, ursuleți, s. m. Diminutiv al lui urs; pui de urs. – Urs + suf. -uleț.
ursuléț s. m., pl. ursuléți
URSULÉȚ ~i m. (diminutiv de la urs) Pui de urs. /urs + suf. ~uleț
URSULEȚ SPĂLĂTOR s. m. v. raton.