URȘINÍC, urșinice, s. n. (Înv.) Catifea. – Et. nec.
URȘINÍC s. v. catifea, velur.
urșiníc (-ce), s. n. – Catifea. – Var. arsenic, orșinic, urșenic. Mgr. ὀλοσηριϰός „de mătase”, cf. it. oloserico (Tiktin). Mai puțin probabilă, der. din ngr. έξάμιτος „în șase fire” (Cihac, II, 441). Sec. XVI, înv.
urșiníc s. n., (feluri, bucăți) pl. urșiníce