UNELTITÓR, -OÁRE, uneltitori, -oare, s. m. și f. Persoană care uneltește; conspirator, complotist; intrigant. – Unelti + suf. -tor.
UNELTITÓR adj., s. v. intrigant.
UNELTITÓR s. v. complotist, conspirator.
uneltitór s. m., pl. uneltitóri
UNELTITÓR ~i m. rar Persoană care uneltește; complotist; conjurat. /a unelti + suf. ~tor
uneltitoáre s. f., g.-d. art. uneltitoárei; pl. uneltitoáre