ULEIÉRE, uleieri, s. f. (Rar) Acțiunea de a uleia și rezultatul ei. [Pr.: -le-ie-] – V. uleia.uleiére s. f. (sil. -le-ie-), g.-d. art. uleiérii; pl. uleiériULEIÁ, uleiez, vb. I. Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei2; a oloi3. [Pr.: -le-ia. – Var.: (reg.) oleiá vb. I.] – Din ulei2.A ULEIÁ ~iéz tranz. 1) tehn. rar
(materiale tehnice) A îmbiba cu ulei (pentru a face mai elastic sau mai moale). 2) A unge cu ulei. ~ tigaia. 3) pop. A murdări cu ulei. A-și ~ rochia. /Din uleiuleiá vb. (sil. -le-ia), ind. prez. 1 sg. uleiéz, 3 sg. și pl. uleiáză, l pl. uleiém (sil. -le-iem); conj. prez. 3 sg. și pl. uleiéze; ger. uleínd