TUTORÁRE s.f. (Agr.) Acțiunea de a tutora. ♦ Legare de tutore a plantei care trebuie sprijinită. [ tutora].
tutoráre s. f., g.-d. art. tutorării
TUTORÁ vb. I. tr. (Agr.) A sprijini cu un tutore; a propti. [ fr. tuteurer].
tutorá vb., ind. prez. 1 sg. tutoréz, 3 sg. și pl. tutoreáză