TUȘÁRE, tușări, s. f. (Franțuzism) Acțiunea de a tușa. – V. tușa.TUȘÁRE s.f. Acțiunea de a tușa și rezultatul ei. [ tușa].tușáre s. f., g.-d. art. tușării; pl. tușăriTUȘÁ, tușez, vb. I. Tranz. 1. (Franțuzism) A emoționa. 2. A verifica netezimea suprafețelor metalice de contact sau de sprijin ale unui element de mașină. – Din fr. toucher.TUȘÁ vb. I. tr. 1. (Franțuzism) A impresiona, a mișca; a interesa. 2. A controla planeitatea suprafețelor unei piese metalice prin contactul dintre aceasta și un instrument pe care s-a aplicat un strat de vopsea. [P.i., 3,6 -șează
. / fr. toucher].TUȘÁ vb. tr. 1. a emoționa, a impresiona, a mișca; a interesa. 2. a controla planeitatea suprafețelor unei piese metalice prin contactul dintre aceasta și un instrument pe care s-a aplicat un strat de vopsea. 3. a atinge. ( fr. toucher)tușá vb., ind. prez. 1 sg. tușéz, 3 sg. și pl. tușeáză, 1 pl. tușăm; ger. tușând