TURÁNIC, -Ă, turanici, -ce, adj. Care aparține popoarelor turce și uralo-altaice, privitor la aceste popoare. – Turan (n. pr.) + suf. -ic. Cf. fr. touranien.TURÁNIC, -Ă adj. De origine uralo-altaică. [Cf. fr. touranien].TURÁNIC, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Rusia meridională și din Turkmenia; turanian. ♦ limbi če = grup de limbi: turca și mongola. ( germ. turanisch
)turánic adj. m., pl. turánici; f. sg. turánică, pl. turániceTURÁNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de popoarele turcice și uralo-altaice; propriu popoarelor turcice și uralo-altaice. /germ. Turanisch, fr. touranien