TUNÉL, tuneluri, s. n. Galerie subterană care traversează un masiv muntos sau deluros sau trece pe sub nivelul solului, pe sub o apă etc., servind drept cale de comunicație. [Pl. și: tunele] – Din fr. tunnel.TUNÉL s.n. 1. Galerie subterană care permite trecerea unei căi de comunicație printr-un masiv muntos, pe sub nivelul solului sau pe sub o apă. 2. (Fig.) Efect de tunel = trecerea unei particule printr-o barieră de potențial cu valoare mai mare decât energia particulei. ◊ Tunel aerodinamic = suflerie aerodinamică. 3. (Anat.) Spațiu prin care trec anumite formațiuni. [Pl. -luri, -le. / fr., engl. tunnel
].TUNÉL s. n. 1. galerie subterană care permite trecerea unei căi de comunicație printr-un masiv muntos, pe sub nivelul solului sau pe sub o apă. 2. (fig.) efect de ~ = trecerea unei particule printr-o barieră cu potențial cu valoare mai mare decât energia particulei. ◊ ~ aerodinamic = suflerie aerodinamică. 3. (anat.) spațiu prin care trec anumite formațiuni. ( fr. tunnel, germ. Tunnel)tunél s. n., pl. tunéluri/tunéleTUNÉL tuneluri n. Construcție subterană (sau subacvatică) în formă de galerie, care permite trecerea unei căi de comunicație, a unei rețele de canalizare. [Pl. și tunele] /fr. tunnel, germ. Tunnel