TUFÁN, tufani, s. m. 1. Specie de stejar (Quercus pubescens). 2. Tufar. 3. (Pop.) Ciomag, bâtă. – Tufă + suf. -an.
TUFÁN s. (BOT.; Quercus pubescens) (reg.) tufă, (Transilv.) șledun.
TUFÁN s. v. bâtă, ciomag, gorun, măciucă, tufar.
tufán s. m., pl. tufáni
TUFÁN ~i m. Arbore înrudit cu stejarul, dar cu frunze mai lungi. /tufă + suf. ~an