TRÚPIȚĂ, trupițe, s. f. Parte a plugului alcătuită din cormană, brăzdar și plaz și fixată de cadrul plugului prin intermediul bârsei. – Cf. scr. trupica.
trupíță (-țe), s. f. – Partea centrală a plugului, conținînd plazul și cormana. Sb. trupica (Tiktin; Candrea) sau dim. de la trup, format în interiorul rom. (Scriban).
trupíță s. f., g.-d. art. trupíței; pl. trupíțe
TRÚPIȚĂ ~e f. Parte a plugului formată din cormană, brăzdar și plaz, fixată de cadrul lui cu ajutorul bârsei. /sb. trupica