trupá, trupéz, vb. I (reg.) a se uni, a se asocia.
TRÚPĂ, trupe, s. f. 1. Totalitatea militarilor care își fac serviciul militar. ♦ (La pl.) Forțele armate ale unei țări, ale unei regiuni, ale unei specialități etc.; oaste. 2. Colectiv de actori ai unui teatru sau ai unui circ; ansamblu. – Din fr. troupe.
TRÚPĂ ~e f. 1) Grup regulat și organizat de soldați dintr-o unitate militară. 2) Totalitate de soldați care formează o subdiviziune militară. 3) la pl. Totalitate de forțe militare. 4) Colectiv de actori ai unui teatru sau ai unui circ. /fr. troupe
TRÚPĂ s.f. 1. Ceată (de militari); (la pl.) forțele armate ale unei țări, armată. 2. Grup de actori care joacă împreună o piesă sau sunt angajați ai unui teatru sau ai unui circ; ansamblu. [ fr. troupe].
TRÚPĂ s. f. 1. totalitatea militarilor care își fac serviciul militar. ◊ (pl.) armată. 2. colectiv de actori permanent; ansamblu. ( fr. troupe)
TRÚPĂ s. 1. (la pl.) v. armată. 2. v. ansamblu.
TRÚPĂ s. v. taraf.
trúpă (-pe), s. f. – Grup, colectivitate. Fr. troupe. – Der. trupete, s. m. (soldat simplu); trupier, adj. (se zice despre ofițerii care și-au făcut cariera instruind soldații), din fr. troupier.
trúpă s. f., g.-d. art. trúpei; pl. trúpe