TRUDITÓR, -OÁRE, truditori, -oare, adj. (Pop. și livr.; adesea substantivat) Care muncește din greu, care desfășoară o activitate obositoare, extenuantă. – Trudi + suf. -tor.
Truditor ≠ trândav, trântor
truditór adj. m., s. m., pl. truditóri; f. sg. și pl. truditoáre
TRUDITÓR¹ ~oáre (~óri, ~oáre) Care trudește; care depune trudă. /a trudi + suf. ~tor
TRUDITÓR² ~i m. rar Persoană care produce nemijlocit bunuri materiale; om al muncii. /a trudi + suf. ~tor