TROTA

TROTA

TROTÁ, pers. 3 trotează, vb. I. Intranz. (Despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos și elegant. – Din fr. trotter.
TROTÁ vb. I. intr. (Echit.; despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos. [P.i., 3 -tează. / fr. trotter].
TROTÁ vb. intr. (despre caii de curse) a merge la trap; a avea un trap frumos. ( fr. trotter)
trotá vb., ind. prez. 3 sg. troteáză
TRÓȚĂ s. f. (mar.) parâmă, lanț, care, prin intermediul echei, transmite mișcarea timonei la cârmă. ( it. trozza)