TRACTÓR, tractoare, s. n. Autovehicul cu mare putere de tracțiune folosit, în agricultură și în industrie, pentru a remorca diverse unelte, mașini sau vehicule; p. ext. autovehiculul definit mai sus, împreună cu unealta pe care o remorchează. – Din fr. tracteur.
TRACTÓR s.n. 1. Vehicul automotor cu mare putere de tracțiune, folosit în agricultură și în industrie pentru a remorca sau a pune în acțiune diverse unelte, mașini sau vehicule. 2. Tractor de sudare = instalație formată dintr-un cărucior autopropulsat, care se folosește la sudura automată pe lungimi mari. [ fr. tracteur].
TRACTÓR s. n. 1. vehicul automotor cu mare putere de tracțiune, folosit pentru a remorca sau a pune în acțiune diverse unelte, mașini sau vehicule. 2. ~ de sudare = cărucior autopropulsat la sudarea automată pe lungimi mari. ( fr. tracteur)
tractór s. n., pl. tractoáre
TRACTÓR ~oáre n. 1) Autovehicul cu mare putere de tracțiune, folosit pentru remorcarea altor vehicule sau unelte. ~ cu roți. ~ universal. ~ rutier. 2) Vehicul de acest fel împreună cu unealta remorcată. ~ prășitor. ~ horticol. /engl. tractor