TORON

TORÓN¹, toroane, s. n. 1. Mănunchi de fire subțiri, răsucite împreună în același sens, din care se fabrică funii, cabluri etc. 2. (Arhit.) Ciubuc mare, rotund, așezat la extremitatea unei suprafețe drepte. – Din fr. toron.TORÓN² s. n. Gaz produs prin dezintegrarea radioactivă a toriului. – Din fr., engl. thoron, germ. Thoron, rus. toron.TORÓN s.n. 1. Grup de fire subțiri răsucite împreună în același sens, alcătuind un cablu metalic sau textil. 2. Gaz produs prin dezintegrarea radioactivă a toriului. 3. (Arhit.) Ciubuc mare, rotund, așezat la extremitatea unei suprefețe drepte. [Pl. -oane

. / fr. toron].TORÓN¹ s. n. 1. grup de fire subțiri răsucite împreună în același sens, un cablu metalic sau textil. 2. (arhit.) ciubuc mare, rotund, la extremitatea unei suprafețe drepte. ( fr. toron)TORÓN² s. n. emanație de toriu, izotop al radonului. ( fr. thoron)torón (mănunchi de fire) s. n., pl. toroánetorón (gaz) s. n., simb. TnTORÓN¹ ~oáne n. Grup de fire răsucite împreună în același sens, din care se fac funii, cabluri etc. /fr. toronTORÓN² n. chim. Gaz produs la dezintegrarea radioactivă a toriului. /fr. thoron