TOPINAMBÚR, topinamburi, s. m. (Bot.) Nap (2) (Helianthus tuberosus). – Din fr. topinambour.TOPINAMBÚR s.m. Plantă originară din America, cu rădăcini sub formă de tuberculi, care se folosesc mai ales în hrana porcilor; (pop.) napi porcești. [ fr. topinambour numele unui trib din Brazilia].TOPINAMBÚR s. m. plantă originară din America, cu rădăcini sub formă de tuberculi, pentru hrana porcilor; nap. ( fr. topinambour)TOPINAMBÚR s. v. nap-porcesc.
topinambúr s. m., pl. topinambúriTOPINAMBÚR ~i m. Plantă erbacee cultivată pentru tulpina ei subterană, tuberculată, folosită ca aliment, ca furaj; nap-porcesc. /fr. topinambourTOPINAMBUR, topinamburi, s.m. Plantă erbacee originară din America de Nord, cu tulpina înaltă și flori mari, galbene (Helianthus tuberosus), asemănătoare cu floarea-soarelui, dar de la care se consumă tuberculii mari cu gust pronunțat de anghinare; pop. nap-porcesc; din fr. topinambour.