TESTATÓR, -OÁRE, testatori, -oare, s. m. și f. Persoană care a făcut un testament, care a testat1. – Din fr. testateur, lat. testator, -oris.TESTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care lasă un testament; autorul unui testament. [Cf. lat. testator, fr. testateur].TESTATÓR, -OÁRE s. m. f.
cel care lasă un testament. ( fr. testateur, lat. testator)TESTATÓR s. (JUR.) (înv.) dietaș.testatór s. m., pl. testatóriTESTATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care a întocmit un testament; autor al unui testament. /lat. testator, fr. testateurtestatoáre s. f., g.-d. art. testatoárei; pl. testatoáre