TERMOTÉHNICĂ s. f. 1. Ramură a tehnicii care studiază utilizarea căldurii în scopuri industriale sau casnice. 2. Ramură a fizicii care cuprinde problemele de căldură și termodinamică. – Din fr. thermotechnique, germ. Thermotechnik.
TERMOTÉHNICĂ f. Ramură a tehnicii care studiază utilizarea căldurii în scopuri industriale sau menajere. [G.-D. termotehnicii] /fr. thermotechnique
TERMOTÉHNICĂ s.f. Ramură a tehnicii care studiază utilizarea căldurii în scopuri industriale sau casnice. [Gen. -cii. / cf. fr. thermotechnique, germ. Thermotechnik / gr. thermos – cald, techne – meșteșug].
TERMOTÉHNICĂ s. f. ramură a tehnicii care studiază utilizarea căldurii în scopuri industriale sau casnice. ( fr. thermotechnique)
termotéhnică s. f., g.-d. art. termotéhnicii
TERMOTÉHNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de termotehnică; propriu termotehnicii. /fr. termotechnique