TELEGRAFÍE, telegrafii, s. f. Telecomunicație care constă în transmiterea mijlocită, prin semnale electromagnetice, optice etc., a unui text scris; telecomunicație realizată cu ajutorul telegrafului. ◊ Telegrafie fără fir = radiotelegrafie. – Din fr. télégraphie.TELEGRAFÍE s.f. Transmitere la distanță a unor semne grafice și înregistrarea lor cu ajutorul telegrafului. ♦ Telegrafie fără fir = radiotelegrafie. [Gen. -iei. / fr. télégraphie].TELEGRAFÍE s. f. transmitere la distanță a unor semne grafice și înregistrarea lor cu ajutorul telegrafului. ♦ ~ fără fir = radiotelegrafie. ( fr. télégraphie)telegrafíe s. f. (sil. -gra-) → grafieTELEGRAFIÁ, telegrafiez, vb. I. Intranz. și tranz. A transmite ceva prin telegraf; a trimite o telegramă. [Pr.: -fi-a] – Din fr. télégraphier.A TELEGRAFIÁ ~éz tranz. (știri, vești, informații)
A transmite la distanță prin telegraf. [Sil. -le-gra-fi-a] /fr. télégraphierTELEGRAFÍE ~i f. Transmitere la dis-tanță și înregistrare de la distanță a unor mesage scrise cu ajutorul telegrafului. ◊ ~ fără fir radiotelegrafie. [G.-D. telegrafiei; Sil. -le-gra-] /fr. télégraphieTELEGRAFIÁ vb. I. intr., tr. A expedia, a transmite o telegramă. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / fr. télégraphier].TELEGRAFIÁ vb. intr., tr. a transmite o telegramă. ( fr. télégraphier)TELEGRAFIÁ vb. (rar) a depeșa, (Maram. și Transilv.) a șurgăni.TELEGRAFIE FĂRĂ FÍR s. v. radiotelegrafie.telegrafía vb. (sil. -gra-fi-a), ind. prez. 1 sg. telegrafiéz, 3 sg. și pl. telegrafiáză, 1 pl. telegrafiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. telegrafiéze; ger. telegrafiínd (sil. -fi-ind)