TÂRGOVEȚÍME s. f. (Rar) Mulțime de târgoveți; totalitatea târgoveților; orășenime. – Târgoveț + suf. -ime.TÂRGOVEȚÍME s. v. orășenime.târgovețíme s. f., g.-d. art. târgovețímii
TÂRGOVEȚÍME s. f. (Rar) Mulțime de târgoveți; totalitatea târgoveților; orășenime. – Târgoveț + suf. -ime.TÂRGOVEȚÍME s. v. orășenime.târgovețíme s. f., g.-d. art. târgovețímii