SUSCITÁRE, suscitări, s. f. Acțiunea de a suscita și rezultatul ei. – V. suscita.SUSCITÁRE s.f. Acțiunea de a suscita și rezultatul ei; stimulare, provocare. [ suscita].suscitáre s. f., g.-d. art. suscitării; pl. suscităriSUSCITÁ, suscít, vb. I. Tranz. A provoca, a produce, a stârni, a dezlănțui. – Din fr. susciter, lat. suscitare.A SUSCITÁ suscít tranz. livr. 1) A face să se producă; a pricinui; a cauza; a stârni; a provoca. ~ neplăceri. 2) A face să apară; a face să se nască; a stârni; a provoca. ~
atenția. ~ interesul. /fr. susciterSUSCITÁ vb. I. tr. A stârni, a produce, a da naștere. [P.i. suscít. / fr. susciter, cf. lat. suscitare].SUSCITÁ vb. tr. a stârni, a produce, a da naștere. ( fr. susciter, lat. suscitare)SUSCITÁ vb. a deștepta, a produce, a provoca, a solicita, a stârni, a trezi. (Cartea ~ mare interes.)suscitá vb., ind. prez. 1 sg. suscít, 3 sg. și pl. suscítă