SUGERÁRE, sugerări, s. f. Acțiunea de a sugera și rezultatul ei. – V. sugera.SUGERÁRE s.f. Acțiunea de a sugera și rezultatul ei. [ sugera].sugeráre s. f., g.-d. art. sugerării; pl. sugerăriSUGERÁ, sugerez, vb. I. Tranz. A face să se nască în mintea cuiva (printr-o aluzie, o asociație de idei etc.) un gând, o idee, un sentiment. – Din fr. suggérer.A SUGERÁ ~éz tranz. 1) (idei, gânduri, soluții etc.) A face să apară în mintea cuiva printr-o asociație. 2) A prezenta drept sfat; sugestie. ~
o soluție. /fr. suggérerSUGERÁ vb. I. tr. A face să se ivească în mintea cuiva, o idee, un gând etc. [ fr. suggérer, cf. lat. suggerere – a pune dedesubt].SUGERÁ vb. tr. a face să se ivească în mintea cuiva o idee, un gând. ( fr. suggérer, lat. suggerere)SUGERÁ vb. 1. (înv.) a năstăvi, (fig.) a inspira, a insufla. (I-a ~ să procedeze astfel …) 2. a evoca. (Ce-ți ~ această imagine?)sugerá vb., ind. prez. 1 sg. sugeréz, 3 sg. și pl. sugereáză