STRIGOÁICĂ, strigoaice, s. f. Strigoaie. ♦ Epitet dat unei femei bătrâne și rele. ♦ Vrăjitoare. – Probabil din – strigoi + suf. -oaică. Cf. strigă.STRIGOÁICĂ s. strigoaie, (pop.) strigă, (reg.) moroaică.
strigoáică s. f., g.-d. art. strigoáicei; pl. strigoáiceSTRIGOÁICĂ ~ce f. 1) v. STRIGOAIE. 2) pop. Femeie care se ocupă cu vrăjitoria; vrăjitoare. /strigoaie + suf. ~că