SPLINT, splinturi, s. n. (Tehn.) Cui de siguranță. – Din engl. splint.
SPLINT s.n. Cui de siguranță. [ engl. splint].
SPLINT s. n. cui de siguranță. ( engl. splint)
SPLINT s. (TEHN.) cui de siguranță, cui spintecat.
splint s. n., pl. splínturi
ȘPLINT, șplinturi, s. n. Piesă de metal de forma unui cui despicat în două brațe egale, care servește ca element de fixare a două piese ori ca element de blocare sau de siguranță a piulițelor împotriva autodeșurubării. – Din germ. Splint.
SPLINT ~uri n. Cui de siguranță. /engl. splint
ȘPLINT ~uri n. Cui despicat în două care servește ca element de fixare sau de blocare a piulițelor împotriva autodeșurubării. /germ. Splint
ȘPLINT s.n. (Tehn.) Cui de siguranță cu două părți, care se pot despărți și care fixează piulița în capul unui șurub. [ germ. Splint].
ȘPLINT s. n. cui de siguranță cu două părți, care se pot despărți și care fixează piulița în capul unui șurub. ( germ. Splint)
șplint s. n., pl. șplínturi