SPICULÉȚ, spiculețe, s. n. 1. Diminutiv al lui spic; spicușor, spicuț. 2. Fiecare dintre micile flori sau inflorescențe care împreună formează spicul (1
) plantelor graminee. – Spic + suf. -uleț.SPICULÉȚ s. (BOT.) spicușor, (rar) spicul, (reg.) spicurel, spicușel, spicuț. (~ de grâu.)spiculéț s. n., pl. spiculéțe