SIMULATÓR, simulatoare, s. n. 1. Sistem tehnic destinat rezolvării ecuațiilor care caracterizează un anumit obiect sau fenomen. 2. Ansamblu de aparate și dispozitive care simulează situațiile posibile într-o activitate, folosit pentru antrenarea și verificarea reacțiilor operatorilor umani. – Din fr. simulateur.
SIMULATÓR s.n. Sistem tehnic destinat rezolvării ecuațiilor care caracterizează un anumit obiect sau fenomen. ♦ Dispozitiv identic cu cel al unui vehicul spațial, în care se efectuează antrenamentele astronauților. [Cf. fr. simulateur].
SIMULATÓR s. n. 1. sistem tehnic destinat rezolvării ecuațiilor care caracterizează un anumit obiect sau fenomen ori funcționarea, evoluția unui aparat. 2. (mil.) aparat care reproduce o situație tactică, servind la instruirea personalului pe timpul aplicațiilor. 3. aparat special pentru a facilita studiul condițiilor de pilotaj al unui avion. ◊ dispozitiv identic cu cel al unui vehicul spațial pentru antrenamentele astronauților. 4. program sau echipament (de calcul) capabil a reprezenta cu ajutorul unui ordinator funcționarea unei mașini, a unui sistem sau fenomen. ( fr. simulateur, engl. simulator)
SIMULATÓR s. prefăcut, (rar) simulant. (E un ~ ordinar.)
simulatór s. n., pl. simulatoáre