SFRUNTÁT, -Ă, sfruntați, -te, adj. (Rar) Nerușinat, obraznic. – V. sfrunta.
SFRUNTÁT, -Ă adj. Nerușinat, obraznic. [ it. sfrontato].
SFRUNTÁT, -Ă adj. nerușinat, obraznic, impertinent. ( it. sfrontato)
SFRUNTÁT adj. arogant, impertinent, insolent, ireverențios, îndrăzneț, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, nerușinat, obraznic, semeț, sfidător, trufaș, țanțoș, (livr.) prezumțios, (rar) neînfrânat, (pop. și fam.) țâfnos, (înv. și reg.) rușinat, (Transilv.) șulhetic, (înv.) nerușinos, (fam. fig.) botos. (Un om ~; atitudine ~.)
sfruntát adj. m., pl. sfruntáți; f. sg. sfruntátă, pl. sfruntáte
SFRUNTÁ, sfruntez, vb. I. Tranz. (Rar) A înfrunta (cu ostentație). – Din it. sfrontare.
A SFRUNTÁ ~éz tranz. rar A înfrunta cu dispreț și în mod obraznic. /it. sfrontare
SFRUNTÁ vb. I. tr. (Rar) A înfrunta. [ it. sfrontare].
SFRUNTÁ vb. tr. a înfrunta. ( it. sfrontare)
SFRUNTÁ vb. v. brava, înfrunta, sfida.
sfruntá vb., ind. prez. 1 sg. sfruntéz, 3 sg. și pl. sfrunteáză