SEZISÁRE s.f. v. sesizare.SEZISÁRE, sezisări, s. f. Acțiunea de a (se) sezisa și rezultatul ei; pricepere, înțelegere; încunoștințare.SEZISÁ vb. I. v. sesiza.SEZISÁ, sezisez, vb. I. Tranz. 1. A cuprinde cu mintea, a pricepe, a înțelege; p. ext. a observa, a descoperi. ♦ Refl. A lua cunoștință, a ține seamă. 2. A înștiința o autoritate despre un caz care trebuie luat în cercetare; a deferi o pricină spre rezolvare autorității competente. – După fr.
saisir.