SERVÁNTĂ, servante, s. f. 1. (Livr.) Servitoare, slujnică. 2. Masă sau bufet pe care se pun tacâmurile și vasele de schimb necesare pentru servitul mesei. – Din fr. servante.
SERVÁNTĂ s.f. 1. (Liv.) Servitoare, slujnică. 2. Masă sau bufet pe care se pun farfuriile și tacâmurile necesare în timpul când se servește masa. ♦ (Iluzionism) Sertar orizontal, prevăzut cu o margine posterioară și una laterală care se adaptează la o masă, permițând operatorului depozitări de obiecte. [ fr. servante].
SERVÁNTĂ s. f. 1. servitoare. 2. masă, bufet pe care se pun farfuriile și tacâmurile necesare servirii unei mese. ( fr. servante)
SERVÁNTĂ s. v. femeie de serviciu, servi-toare, slugă, slujnică.
servántă s. f., pl. servánte
SERVÁNTĂ ~e f. Dulap special în care se păstrează vesela, tacâmurile și celelalte accesorii pentru servirea mesei. /fr. servante