SERÁI, seraiuri, s. n. 1. Palat al sultanului sau al marilor demnitari turci; p. restr. apartament destinat cadânelor într-un palat turcesc. ♦ P. gener. Palat. 2. (Reg.) Șură, șopron. ♦ Cămară, hambar. [Var.: sarái s. n.] – Din tc. saray,
seray.SERÁI s. harem.SERÁI s. v. curte, grajd, palat, staul.serái s. n., pl. seráiuriSERÁI ~uri n. înv. Palat al sultanului sau al unor mari demnitari turci. /turc. seray, saray, fr. sérail, germ. Serail