SECERÁT, seceraturi, s. n. Acțiunea de a secera; seceriș (1), seceră (2). – V. secera.SECERÁT n. 1) v. A SECERA. 2) Timpul când se seceră; seceriș. /v. a seceraSECERÁT s. v. seceriș.secerát, -ă, adj. (reg.) în formă de seceră.secerát s. n.SECERÁ, secer, sécer, vb. I. Tranz. A reteza de la baza tulpinii cereale păioase cu mașina de secerat sau cu secera, pentru a aduna recolta. ♦ Fig. A ucide oameni sau animale dintr-o dată și în număr mare. – Din lat.
pop. sicilare.A SECERÁ sécer tranz. 1) (cereale păioase, iarbă etc.) A reteza de la rădăcină (cu secera, cu cositoarea sau cu combina). ~ grâu. 2) fig. (despre moarte, epidemii, războaie etc.) A ucide în număr mare; a omorî în masă; a cosi; a decima. /lat. sicilareSECERÁ vb. v. arunca, azvârli, culca, dărîma, decima, distruge, doborî, întinde, lungi, nimici, potopi, prăbuși, prăpădi, prăvăli, răsturna, sfărâma, trânti, zdrobi, zvânta.secerá vb., ind. prez. 1 sg. sécer, 3 sg. și pl. séceră